articole, Comunicat de presa

Analiză Storia.ro și Re:Rise: Cele mai răspândite mituri pe care le cred românii în legătură cu efectele unui seism, la 81 de ani de la cel mai mare cutremur din România

București, 10 noiembrie 2021

1 din 3 români consideră că o clădire construită pentru categoriile favorizate în comunism este mai sigură decât altele în cazul unui cutremur. În topul celor mai crezute mituri se află și cel că ar exista clădiri care nu au risc seismic. Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unei analize Storia.ro și Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), care și-a propus să dezvăluie în ce măsură și în rândul căror categorii sunt mai răspândite anumite mituri referitoare la clădirile din România și efectele unui cutremur, la 81 de ani de la cel mai mare seism prin care a trecut țara noastră în istoria recentă, cel din 10 noiembrie 1940.

vizual_01_analiza Storia.ro si ReRise

Storia.ro împreună cu Re:Rise au alcătuit o listă cu cele mai răspândite nouă mituri legate de riscul seismic și au invitat românii să își spună părerea cu privire la ele, având posibilitatea să precizeze dacă le consideră adevărate, false sau să anunțe că nu știu care este răspunsul corect.

Care sunt cele mai răspândite mituri?

Unul dintre cele mai crezute mituri de români (majoritatea cu studii superioare) este că o clădire construită pentru categoriile favorizate în timpul comunismului (armată, miliție, Securitate, diplomație) ar fi mai sigură decât alteleo afirmație  falsă, după cum explică specialiștii de la Re:Rise. Normele de proiectare, cele care asigură rezistența unei clădiri, au fost aceleași, indiferent de cine urma să locuiască în acele imobile și nu trebuie făcute confuzii între nivelul de confort al unor apartamente și structura de rezistență.

vizual_02_analiza Storia.ro si ReRise

35% dintre respondenți, în special cei cu studii medii și superioare, cred că există clădiri fără risc seismic, iar majoritatea lor au vârste cuprinse între 18 și 34 ani. Aceasta este o afirmație falsă, conform Re:Rise – confuzia legată de clădirile „fără risc seismic” a pornit din lipsa acestora de pe lista oficială a imobilelor expertizate tehnic (lista cu împărțirea imobilelor pe categorii de risc). Absența unui bloc de pe această listă înseamnă că imobilul respectiv nu a fost expertizat în mod oficial, nu că nu ar prezenta risc seismic. O clădire expertizată și găsită să corespundă normativelor de proiectare în vigoare va fi încadrată în categoria Risc Seismic IV (cel mai scăzut risc). În același timp, 65% dintre români au știut să identifice ca fiind greșită afirmația „Dacă o clădire nu se află pe listele oficiale ale primăriei, atunci ea nu are risc seismic”, chiar dacă 1 din 3 români nu știe răspunsul corect.

28% dintre respondenții studiului cred că există blocuri construite pe role în orașul lor, o afirmație care, în ciuda popularității, este parțial falsă. În urma eforturilor de verificare susținute din partea Re:Rise, există certitudinea unui singur bloc socialist construit „pe role” în mod oficial în România (elipsoizi de izolare seismică), construit în Iași, în anul 1986. Cei care realizează că este un mit au mai degrabă peste 55 de ani și studii primare, gimnaziale sau nu au studii.

Întrebați dacă sunt de acord cu afirmația că putem anticipa când va avea loc următorul mare cutremur, doar 9% dintre respondenți au crezut ca este posibil, un mit crezut în măsură mai mare de către cei de peste 55 de ani, cu studii primare, gimnaziale sau fără studii. Afirmația este falsă pentru că tehnologia din prezent nu poate prezice când se va întâmpla un cutremur. Știm doar că va fi un mare cutremur, dar nu putem ști  cu exactitate când. Calculele probabilistice bazate pe recurența seismelor majore din zona Vrancea pot face uneori mai mult rău decât bine (pot induce un fals sentiment de siguranță și pot induce în eroare persoane vulnerabile, aflate în zone cu risc seismic ridicat).

Un alt mit legat de cutremur, considerat adevărat de 14% dintre respondenți, este că o clădire trecută deja prin cutremurul din ‘77 ar fi mai de încredere decât cele noiAfirmația este falsă, deoarece normele de proiectare s-au schimbat după 1978, tocmai pentru a reflecta realitățile seismice din zona Vrancea, înregistrate pentru prima dată pe 4 martie 1977. Până în 1977, blocurile au fost construite după o serie de norme neconforme pentru România, preluate din alte țări cu activități seismice diferite. În plus, clădirile nu sunt organisme vii, ele nu se „antrenează” la cutremure, ci se vulnerabilizează.

În același timp, 1 din 5 respondenți  crede că imediat după cutremurul din ‘77, o bună parte a clădirilor afectate au fost consolidate. Cu cât crește vârsta, cu atât e identificat mai corect ca fiind un mit. Conform specialiștilor de la Re:Rise, afirmația este parțial falsă pentru că cea mai mare parte a intervențiilor de după cutremur au fost lucrări de reparații, și nu de consolidări. Consolidarea vizează structura în ansamblu și presupune creșterea nivelului de rezistență a clădirii, în timp ce, la momentul respectiv, autoritățile s-au rezumat în majoritatea cazurilor la a cămășui stâlpii de rezistență în locul unde erau fisurați în mod vizibil și la a tencui fisurile seismice apărute. Acest lucru nu înseamnă că rezistența seismică a clădirii a fost crescută.

O afirmație care a fost identificată corect de către 77% dintre respondenți ca fiind neadevărată este că un bloc reabilitat termic este mai sigur la cutremur. Cei care tind să creadă acest mit în proporție mult mai mare sunt cei cu studii primare, gimnaziale sau fără studii (27% au spus că e adevărat vs 4% dintre cei cu studii superioare). Totuși, afirmația că un bloc reabilitat termic e mai sigur la cutremur este falsă. Eficientizarea energetică nu influențează în niciun fel riscul seismic al clădirii. Clădirile încadrate în cea mai periculoasă clasă de risc seismic (RS I) nici nu se califică pentru programele de eficientizare energetică ale administrațiilor locale. Cu toate acestea, s-au constatat multe excepții de la această regulă – există blocuri RSI cu eficientizare energetică, dar realizată din banii locatarilor, nu ai statului. Aceste clădiri au însă nevoie de intervenții structurale, nu de „îmbrăcare” – asta nu doar că nu le rezolvă vulnerabilitatea, dar o și maschează. Mai mult, nici imobilele încadrate în categoriile vechi de urgență (U1, U2, U3, care ar corespunde astăzi RS I) nu au fost exceptate de la programul de eficientizare energetică.

Clădirile construite după 2008 au fost proiectate să reziste la cutremure de peste 8.0 este mitul la care cei mai mulți dintre românii respondenți la studiu au spus că nu știu cum să răspundă. Specialiștii de la Re:Rise explică de ce acesta este o afirmație falsă – clădirile se proiectează să reziste la accelerații seismice, și nu la magnitudini (magnitudinea se referă la energia eliberată). Pentru zonarea care cuprinde și Bucureștiul se proiectează pentru accelerații de 0,3g. Informații referitoare la proiectarea anumitor blocuri pentru magnitudini specifice ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la seriozitatea sau intențiile celor care le afirmă.

„O informare corectă este primul pas spre reducerea riscului seismic. E foarte important să reușim combaterea miturilor despre cutremure și despre blocurile în care locuim, pentru că, de multe ori, aceste «povești» sunt cele care ne țin în vulnerabilitate, într-un fals sentiment de siguranță.
Reducerea riscului seismic nu se rezumă doar la consolidări, ci se face și prin informare: de la promovarea măsurilor de protecție individuală, până la combaterea acestor mituri care s-au răspândit în marile orașe odată cu seismele din perioada socialistă”, susțin reprezentanții Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.

„Faptul că există o proporție foarte mare a celor care nu știu dacă anumite afirmații sunt adevărate sau false ne arată cât de necesar este un demers de informare corectă și completă. Noi, la Storia.ro, susținem oamenii atunci când vine vorba de alegerile importante pentru viitorul lor și credem că cele mai bune decizii legate de locuire și nu numai pot fi luate atunci când ai toate datele. Ne bucurăm ca am reușit să clarificăm și să demontăm anumite mituri legate de clădirile și efectele unui cutremur, împreună cu partenerii noștri de la Re:Rise, aceasta fiind doar o primă parte dintr-o serie de inițiative la care vom lucra împreună ”, a declarat Sonia Ardelean, Marketing Specialist Storia.ro & OLX Imobiliare.

Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro și OLX Imobiliare în perioada 20 octombrie – 4 noiembrie 2021, unde au răspuns 1440 de respondenți la nivel național.

Despre Storia.ro

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.

Despre Re:Rise

Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise) este prima organizație din România dedicată reducerii riscului seismic, prin aplicarea de proiecte și soluții concrete, campanii publice de conștientizare și acțiuni de coagulare a implicării civice. Este răspunsul oamenilor la nevoia urgentă de scădere a vulnerabilității seismice din România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *